Răzvan Pîrjol: În România, eram „menitˮsă urmez o carieră medicală. În Elveția, nu a fost posibil, iar acum spun râzând: „Dacă nu am putut vindeca oamenii, măcar să-i distrez.”

Licenţiat al prestigiosului institut hotelier de la Glion, Elveţia, Răzvan Pîrjol este implicat în industria turismului, anume în ospitalitate internaţională şi în educaţie managerială în domeniul turismului. Având o experienţă de peste 15 ani, a contribuit la dezvoltarea educaţiei profesionale în România. Vorbeşte fluent cinci limbi străine şi a deţinut funcţia de director al şcolii hoteliere de la Glion până în anul 2004. A fondat compania elveţiană de consultanţă Leading Choice, care furnizează soluţii pentru educaţia în domeniul ospitalităţii. Experienţa managerială, atitudinea proactivă şi pasiunea pentru cunoaştere îl recomandă ca specialist în domeniul formării profesionale în domeniul turismului. Se ghidează după mottoul „Teach to do things right vs. Teach the right thing to do”. Actualmente este președinte a două organizații în domeniul turismului, Skal International Bucharest (SIB) și Bucharest Tourism Board (BTB).

Ce reprezintă educația în turism? Răzvan Pîrjol spune că aceasta este „în primul rând transmiterea unor valori și principii care să stimuleze acea atitudine, acea stare de spirit specifică meseriilor din servicii, pe care apoi să se poată construi tehnicitatea. În activitatea din industria ospitalității, atitudinea corectă este o condiție sine-qua-non în reușita muncii de zi cu zi, când nicio zi nu pare a fi la fel ca alta. Pasiunea și precizia, atenția la detalii și dorința de a face plăcere sunt baza pe care se adaugă cunoștințele de ordin tehnic. Nu uitați că majoritatea oaspeților nu vor desluși eventuale mici greșeli tehnice, dar pe cele legate de atitudine și relația cu clientul nu le vor rata nicidecum.ˮ

Nu putem să nu ne gândim la persoanele care activează în acest domeniu fără să ne întrebăm ce abilități ar trebui să aibă și cum învață ei să fie niște experți în domeniu. „Dacă vorbim pur tehnic, răspunsul este simplu”, spune domnul Pîrjol. „Prin școli la toate nivelurile, profesional, liceal, post-liceal, educație continuă, universitar, post-universitar. Iar la aceste forme de învățământ accesul este posibil tuturor; cred că trebuie să ne întrebăm însă următoarele: cei care urmează aceste cursuri au și pasiunea, aptitudinile și dorința de a lucra în acest domeniu, unde inteligența emoțională este un element esențial, dat fiind că lucrăm foarte mult direct cu oamenii și pentru oameni? Probabil că sloganul Hotel management is a lifestyle definește un modus vivendi specific, în teorie, celor care activează în industria ospitalității. În domeniul hotelier, se spune că directorul general trebuie să satisfacă nevoi tripartite: acționari, staff și clienți, ale căror nevoi sunt interdependente. Cu siguranță că nu oricui îi este la îndemână să poată gestiona oameni, să poată satisface cerințe pe cât de complexe, pe atât de surprinzătoare uneori din partea oaspeților, să facă față stresului și presiunii cu zâmbetul. Revenim la importanța atitudinii și a „the pleasure to please”. Mai cred că o educație de tip cultură generală inițială este un alt atu și o componentă care asigură succesul în aceste meseriiˮ, afirmă Răzvan Pîrjol.

De ce oare avem nevoie să fim educați în ce privește turismul? Ei bine, pentru același motiv pentru care ar trebui să fim educați în toate domeniile. „Din punct de vedere pur tehnic, educația/formarea ne ușurează munca și ne permite să evoluăm în carieră. Informația de tip educațional ne permite chiar și atunci când avem experiența practică să conștientizăm anumite acțiuni pe care ni le-am însușit empiric, prin experiența și trainingul on the job, să le coordonăm și eficientizăm. În plus, turismul în sine este o formă de educație, călătoria, experiența multiculturală sunt elemente de școală, de viață, de experiență, pe care le putem utiliza în orice alte domenii de activitate. Cred cu tărie că educația și activitatea în industria ospitalității reprezintă o școală in și ex-cathedra, care formează și forjează și care te pregătește pentru orice alte sectoare de activitate. Atitudinea „service-oriented”, rezistența la stres cu zâmbetul pe buze, capacitatea de „problem solver” punctual și imediat sunt doar câteva dintre abilitățile pe care industria ospitalității ți le dezvoltăˮ, spune Răzvan Pîrjol.

Unde învățăm despre turism?

Despre acest domeniu putem învăța atât în România, cât și în străinătate. Există forme de învățământ și public, și privat în acest domeniu, pe toate palierele educaționale. „Problematica învățământului din domeniul ospitalității în România este dezbătută, analizată și menționată de mulți ani atât de mediul privat – direct interesat în a avea o mână de lucru de calitate –, cât și de diferiții factori de decizie ai autorităților publice de profil. De exemplu, în cadrul formării profesionale continue a adulților, avem sute de societăți tip „școală în apartament de bloc”, fără o infrastructură adecvată și necesară acestui tip de formare, dar care eliberează certificate de absolvire pe bandă rulantă, atât pentru nivelul de calificare, cât și pentru cele următoare de specializare și perfecționare. Aceste entități strică piața de formare, fac o concurență neloială puținelor școli de profil care încă mai insistă asupra prezenței la cursuri, a utilizării de materii prime la cursurile ce necesită aplicații practice, a efectuării unei perioade de practică în industrie etc.ˮ, spune Răzvan Pîrjol.

De asemenea, el crede că o problemă reală este lipsa de interes pentru informație, cunoaștere. Și atenția exagerată, aproape unilaterală, către „diplomeˮ rezultă tot din lipsa de educație și a unui sistem valoric nesănătos. „În defintiv, cel mai de seamă indicator de performanță al unei școli/universități este angajabilitatea absolvenților și evoluția lor în carieră. Dacă piața muncii în industria ospitalității este atractivă, atunci și dorința de a studia, de a se perfecționa în domeniu va fi pe un trend pozitiv. Iar atractivitatea unui sector de activitate nu se traduce numai prin salarii, ci printr-o sumedenie de oportunități de dezvoltare personală și profesională. Tinerii, și nu numai ei, au nevoie de un plan de carieră, de o evoluție care să fie oarecum planificată în funcție de rezultate și aspirații. Crearea unui cadru de muncă evolutiv, care să asigure pe de-o parte constanța unui loc de muncă, iar pe de altă parte o dezvoltare continuă, nu poate decât să genereze interdependență și fidelitate.ˮ

Revenind la problema formării în România, Răzvan Pîrjol consideră că „cei ce ar trebui să se formeze și ar și dori nu dispun de fondurile necesare, iar cei care ar putea profita de pe urma celor formați nu investesc. În perioada 2008–2015, programele POSDRU ale Fondului Social European (FSE) păreau a fi soluția de finanțare ideală pentru formarea a mii de viitori lucrători în industria ospitalității. Rapoartele arată un număr impresionant de oameni calificați, dar astăzi industria ospitalității reclamă absența fizică a peste 30% din necesarul de forță de muncă. Ei bine, ce s-a întâmplat, unde sunt acei oameni, ce industrii sau țări au absorbit această forță de muncă? Sunt întrebări care ar putea fi obiectul, alături de altele, al unui studiu la nivel național, un fel de radiografie a situației actuale a forței de muncă, a școlilor existente, a necesităților exprimate de către industria de specialitate, studiu care ar putea sta la baza unei strategii naționale de dezvoltare în turism. Dar aici mai adăugăm întrebări: Cine să realizeze acest studiu? Cu cine? Cu ce bani?ˮ

Urcând ierarhic, ajungem la universități, unde facultățile care conțin subiectul turism au diferite denumiri de tipul „turism și servicii”, ca și când ar fi separate, sau altele, și mai „interesante“. Problema nu ar fi în denumire, ci în conținut și în curriculă. „Perioada de practică de 3 săptămâni este total insuficientă, greu de îndeplinit pentru că niciunui angajator nu îi convine să găzduiască și să formeze pe cineva pentru 3 săptămâni. Ce îi poți arăta în acest timp atât de scurt, ca să nu mai vorbim de vreun return on investment…ˮ, spune Răzvan Pîrjol.

La polul opus, avem școlile înalte de excelență, pe modelul universităților de științe aplicate. Licențe universitare, dar cu programe de practică integrate în sistemul de credite de peste un an. Topul mondial este deținut de Elveția, care are primele trei universități în domeniu, Glion Institute of Higher Education, Ecole hôtelière de Lausanne și Les Roches University of Hospitality Management. Costurile unei licențe universitare în aceste școli sunt în jur de 200.000 de euro. Soluții de calitate în același sistem de University of Applied Sciences găsim și în Olanda, Finlanda, Marea Britanie. „România nu a făcut încă pasul către acest timp de învățământ universitar, pe care îl consider extrem de benefic. În afara impactului educațional pozitiv în piața locală, existența unor astfel de cursuri ar putea intra în programe de schimb de studenți, de mobilitate academică internațională. Din acest an, în sfârșit, avem un partenariat care începuse sub altă formă acum câțiva ani, dar care astăzi este concretizat sub forma unui curs postuniversitar care va aduce cu siguranță un plus industriei ospitalității din România. Este vorba despre un parteneriat între două instituții prestigioase și de tradiție, ASE din București cu Ecole hôtelière de Lausanne din Elveția. Este un prim pas către o evoluție și apropiere de sisteme educaționale de succesˮ, afirmă CEO-ul.

Ce abilități ar trebui să aibă specialistul în educația în turism? Răzvan Pîrjol este de părere că „un profesor, formator în acest domeniu, trebuie să vină cu o experiență profesională operațională. Bineînțeles că acele calități charismatice, de comunicator, cu tehnici certificate de formare sunt necesare, dar în special în domeniul hotelier experiența „din teren” este imperativă. Optasem la un moment dat în cazul materiilor „vocaționale” legate de activitatea hotelieră pentru formatori care erau încă activi în hoteluri deoarece aduceau informația proaspătă, imediată în cursurile lor. Totodată, crearea în cadrul unităților de învățământ a unui Consiliu Consultativ format din reprezentanți de seamă ai industriei ospitalității mi se pare esențial. Ideal ar fi ca și la nivel național industria de specialitate să fie consultată în elaborarea curriculei, să fie prezenți la examinarea atât a profesorilor, cât și a cursanților. Este un proces lung și care necesită un efort considerabil, practic se cere schimbarea radicală a unui sistem. Acești oameni îi găsim în industrie, avem atâția șefi de întreprinderi, conducători de oameni care sunt deja formatori prin exemplul pe care îl dau. Acest principiu de „leading by example” este un tip de formare și de conducere care diferențiază liderul de șef.ˮ

Cine este omul Răzvan Pîrjol și de ce a ales acest domeniu

În România, eram „menit” să urmez o carieră medicală. În Elveția, nu a fost posibil, iar acum spun râzând: „Dacă nu am putut vindeca oamenii, măcar să îi distrez“ Și iată-mă lucrând într-una dintre cele mai importante univeristăți din industria ospitalității la nivel mondial, Glion Institute of Higher Education din Elveția. Am lucrat ca să îmi plătesc studiile şi în timp, trecând prin diferite poziţii de middle management, am ajuns Director Operations şi Student Services. A fost şi este o relaţie deosebită, deoarece în anii ’90 a fost o „home away from home”, în anii de formare, pentru ca ulterior să mă întorc şi să pot conduce şi influenţa evoluţia unei părţi din activităţile acestei Alma Mater pentru mine. Dacă iniţial relaţia mea cu această industrie era limitată la experienţele de client, am descoperit pasiuni şi eventual abilităţi care se potriveau perfect cu educaţia mea, cu felul meu de a fi. Sportul de performanţă, limbile străine vorbite şi curiozitate, ușurința în comunicare au fost cu siguranţă elemente de stimulare, de ajutor în evoluţia mea în această industrie, mult mai complexă şi complicată decât ne imaginăm la prima vedere. Gandindu-mă retroactiv, cu bune şi cu rele, cu promisiuni că operaționalul hotelier este de domeniul trecutului, mă surprind ridicând prin hoteluri hârtii de pe jos sau resimțind un disconfort când un bec e ars sau serviciul are lacune. Repet, hotel management is a lifestyle şi odată ce ai luat acest virus el nu te mai părăseşte.“

După 15 ani petrecuţi în Elveţia, Răzvan a început aventura antreprenorială şi a fondat Leading Choice. „Perioada de 7 ani de domeniu hotelier în Piemonte a fost o nouă şcoală pentru mine. Contactul şi experienţa operaţională cu „lumea latină” la ea acasă, unde după rigoarea şi rigiditatea funcţională elveţiană, descoperim că timpul poate avea alte valori, că strângerea de mână şi uitatul în ochi nu necesită şi o semnătură, că noua lege antifumat în primele ei săptămâni îţi aduce şi clienţi care pleacă la fumat şi care nu se mai întorc lăsând notă de plata… neplătită, că angajaţii îţi aduc cadou de „casă mia” o portocală etc. Şi descoperim alte valori, un alt modus vivendi.“

Ajungem în anul 2008, o Românie efervescenţă şi proaspăt „unională”, cu ambiţii şi planuri mari. „Mi se propune să revin în România, să preiau fosta şcoală naţională de formare în domeniu, privatizată. Challenge interesant. Aveam şansa de a aduce ce ştiam, văzusem şi credeam că pot aplica pe plan local. Au fost ani superbi, muncă şi fun, creativi, întâlniri cu oameni interesanţi, de la care am învățat. Venisem iniţial pentru doi ani şi iată că se vor face 8. Educaţie şi spirit asociativ „elveţian”. Consider esenţială implicarea în viaţă asociativă locală, dar şi în relaţiile cu autorităţile de profil. Anii trec fără să-i văd şi să-i număr, proiectele, întâlnirile şi impresia de construcţie, de a putea susţine o evoluţie au fost elemente directoare în evoluţia mea în România. Poate din aceleaşi motive, în momentul în care mi s-a propus poziţia de consilier al ministrului turismului, am considerat-o o onoare şi am acceptat-o cu mândrie. Au urmat trei ani în sectorul public, în care am răspuns de mai multe societăţi ale ministerului de resort, totodată continuând şi activităţile asociative. Alături de alţi colegi din mediul privat, am dorit şi încercat să contribuim cu know-how-ul dobândit în diferitele activităţi anterioare la o evoluţie a sistemului public aferent activităţilor industriei ospitalităţii. După trei ani şi jumătate am considerat că este momentul de a reveni la activităţile mele din domeniul privat, consultanţă în domeniul ospitalităţii şi educaţie.

Am convingerea că turismul este un vector de dezvoltare pentru România. Din toate punctele de vedere, educaţie, integrare, imagine şi, bineînţeles, economic. Poate că definiţia hotelierului, atribuită grupului Le Méridien, rezumă cel mai bine tot ceea ce înseamnă atitudine în această industrie :

„A hotelier must be a diplomat, a democrat, an acrobat, and a doormat. He must have the facility to entertain prime ministers, princes of industry, pickpockets, gamblers, bookmakers, pirates, philanthropists and prudes. He must be on both sides of the political fence and be able to jump that fence. He should be, or have been a footballer, golfer, bowler, tennis player, cricketer, dart player, sailor, pigeon fancier, motor racer or linguist, as well as have a good knowledge of any other sport involving dice, cards, horses and pool cues. As he sometimes has to settle arguments and squabbles, he must be a qualified boxer, wrestler, weightlifter, sprinter and peacemaker. He must always look immaculate when drinking with ladies and gentlemen as well as with bankers, swankers, theatricals, commercial travellers and company representatives, even though he may have just made peace between any two, four, six or more of the aforementioned patrons. To be successful he must keep the house full, the storeroom full, the customers full, and not get full himself. He must have staff who are clean, honest, qucik workers, quick thinkers, mathematicians, technicians, and at all times on the boss’ side, the customer’s side, and the outside bar. To sum up: he must be outside, inside, offside, glorified, sanctified, crucified, cross-eyed and – a strong silent type.”

***

Skal Internaţional Bucharest (SIB) este filiala Skal Internaţional, cea mai mare şi veche organizaţia internaţională a specialiştilor din turism, cu sediul la Torremolinos, Spania. Skal are specificitatea de a reuni toate breslele active în industria ospitalităţii.

Bucharest Tourism Board (BTB) este o destination management organisation creată în 2014, având ca membri fondatori asociaţiile reprezentative breslelor din industria locală a ospitalității (SIB, hotelierii prin FIHR, agenţiile de voiaj prin ANAT, transportatorii prin UNTRR, restaurantele prin HORA) alături de PMB, aeroporturile Bucureşti şi Camera de Comerţ Bucureşti.

Recommended Posts
Equality & EquityMateriale promo ReVino Wine Fair (3)