Prima bază de date istorică din România a fost lansată de Centrul de Studiere a Populației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”

Prima bază de date a populației istorice din România, care cuprinde informații despre sute de mii de oameni care au trăit între 1850 și 1914, în Transilvania, a fost lansată joi de Centrul de Studiere a Populației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”.

Baza de date va constitui un instrument important, atât pentru cercetători, care pot genera în viitor studii despre istoria, demografia, educația, sănătatea societății transilvane din perioada menționată, cât și pentru oamenii care doresc să afle informații despre strămoșii lor.

„Finalizăm astăzi implementarea unui proiect care și-a propus construirea unei baze de date istorice a populației Transilvaniei, prima bază de date de acest fel din România, o bază foarte complexă, care este compatibilă cu altele din lume, indiferent că vorbim de America sau de Europa”, a spus coordonatorul proiectului, Luminița Dumănescu.

Practic, produsele finale ale acestui proiect sunt trei baze diferite: una a surselor, care înregistrează date privitoare la nașteri, căsătorii, decese și alte informații demografice care au fost extrase din registrele parohiale ale bisericilor, o bază de date standardizată, creată pe baza celei dintâi, dar care elimină o serie de erori de ortografie a numelor sau de altă natură, precum și o bază de date genealogică, aceasta din urmă fiind publică și accesibilă de către oricine. Baza de date genealogică va fi completată cu informații în mod continuu, pe măsură ce sunt adunate și prelucrate informații în primele două baze.

În cadrul proiectului au fost, astfel, culese informații despre 378.243 de persoane, care reprezintă 6,9% din populația care s-a născut în Transilvania între 1850 și 1914, care era de aproximativ 5,4 milioane de persoane.

„Practic, prin introducerea numelui, a prenumelui, a locului de căutare și a unui an, oricine își poate găsi strămoșii. (…) Baza este accesibilă de oriunde, prin linkul hpdt.ro:4080. Cei care doresc informații amănunțite pot apela la noi”, a spus Luminița Dumănescu, care a subliniat că bazele sunt în continuare updatate și prelucrate.

Cea mai mare provocare a proiectului, a explicat Luminița Dumănescu, a fost descifrarea registrelor, care erau scrise de mână, fără să existe un set de reguli general valabile și care de multe ori conțin greșeli. De asemenea, caracterul multietnic și multiconfesional al Transilvaniei a îngreunat foarte mult munca cercetătorilor, deoarece registrele sunt scrise în limbi diferite — maghiară, română și germană, iar în limba română se folosea atât alfabetul latin cât și cel chirilic.

„În alte țări a existat legislație civilă de la început, nu a scris preotul în registru. Au fost date completate standard de autorități școlite (…). Noi ne-am confruntat cu foi, cu mâzgălituri, de multe ori. A fost cea mai mare provocare a proiectului. Același preot scrie diferit de la o înregistrare la alta. (…) De exemplu cu numele de căsătorie al femeilor am avut multe probleme. Pentru că ea apare cu prenume când se naște, fără nume, ci doar că e fiica lui Gheorghe și Ana. La căsătorie, dacă este femeie, îți dă un nume. Dar după aceea, ca și mamă, nu-ți dă decât prenumele. Care este legislația în privința numelui la căsătorie al femeilor din Transilvania? Nu există! Până în acest moment avem cel puțin trei ipoteze. Am căutat, de exemplu, în 1904, cupluri de nași. Și apare Gheorghe Mureșan și Ana Pașcu, deși sunt căsătoriți. După ce moare soțul, ea apare cu numele lui”, a explicat coordonatorul proiectului.

De asemenea, registrele provin din biserici de multiple confesiuni — ortodoxă, greco-catolică, romano-catolică, reformată, baptistă, unitariană, etc. — fiecare având propriile norme după care realizau aceste cataloage cu date.

„În funcție de confesiune și de localitate, regula se schimbă. De fapt, nu există nicio regulă. Facem muncă de detectiv”, a spus Luminița Dumănescu, care a subliniat că acest tip de muncă nu poate fi, în niciun caz, făcut fără persoane cu multiple specializări, deoarece necesită un grad mare de cunoștințe și de experiență.

Proiectul a folosit 130 de registre din peste 30 de localități de pe arealul Transilvaniei, dintr-un total de 24.000 de registre, câte există în total.
La rândul său, președintele Comisiei Internaționale de Demografie Istorică, profesorul clujean Ioan Bolovan, prezent la conferință, a subliniat necesitatea continuării acestui proiect, pe care l-a numit „prima cărămidă a unei baze istorice de date din România”.

„Prin acest proiect creăm un instrument de lucru așa cum sunt în vreo 12 țări civilizate din lume, care se ocupă de istoria populației. Ne alăturăm astfel unui club select care are baze de date. Sigur, a noastră e mai mică, e mai la început de drum”, a declarat Ioan Bolovan, care este de asemenea coordonator al proiectului.

Proiectul, care a beneficiat de finanțare printr-un grant EEA, așa-numitele fonduri norvegiene, în valoare de 650.000 de euro, a fost derulat pe parcursul a trei ani. De asemenea, proiectul s-a derulat în colaborare cu Universitatea Tromso din Norvegia și cu sprijinul Arhivelor Naționale.

Recommended Posts
pe vizorSEEfest_2017