Mihaela Feodorof: Fiecare ne suntem datori în această viață cu măcar o încercare de a ne depăși limitele

„Mamă a trei băieți, 2 studenți și mezinul în ultimul an de liceu. Căsătorită cu băiatul de care s-a îndrăgostit în clasa a XII-a. Sună idilic. În spatele acestei imagini este multă visare împletită cu determinare. Când îmi pun ceva în cap sau îmi revin aceleași idei este clar că voi face cumva să le dau viață. Îmi place enorm acest mod de a fi și nu știu când sau ce o să mă oprească din a trăi astfel. Iubesc tot ce are viață, natura, animalele. Sunt un om anormal de normal. Și cred în firesc, în măsura lucrurilor și bucuria de a vedea în orice lucru mărunt extraordinarul clipei”. Așa se autodescrie Mihaela Feodorof, Owner and Career Architect www.yourway.ro, Executive Coach and Business Consultant www.performanceway.ro, FEO-Find Every Opportunity

Mihaela Feodorof. Foto: arhivă personală

Cum să începem altfel povestea de viață a unei femei puternice decât pornind din copilărie. Cum spune și proverbul că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, așa a fost și în privința carierei Mihaelei Feodorof. În copilărie „nu mi-a fost chiar atât de simplu să-mi definesc visul. Și nu sunt convinsă că este cel din copilărie. De mică salvam animalele bolnave sau accidentate. Le duceam la veterinar, le adoptam, spre disperarea alor mei, și găseam mereu cum să-l conving pe medic să facă tot ce se putea pentru animal pro bono. Când mă uit în urmă găsesc ceva semne ale susținătorului de cauze din zona CSR-ului de astăzi.  Pe de altă parte cred că mulți trecem prin faza în care nu găsim numitorul comun între ceea ce ne place să facem în mod firesc și un drum profesional care să ne asigure independența financiară. Din clipa în care am descoperit literele şi magia alăturării lor, mă știu citind. Mi-am rupt și genunchii alergând cu copiii pe strada pe care am copilărit, dar cele mai multe amintiri sunt legate de cărți și timpul fără măsură petrecut în lumea eroilor din volume. Apoi, în liceu, au venit probele legate de materiile reale, matematica și fizica, momente în care m-am imaginat studiind mai departe ingineria. Calea de mijloc era pe vremea mea dreptul sau studiile economice, legate mult de sistemul comunist, așa că le-am tăiat hotărât de pe listă. În final m-am întors acolo unde mă simțeam bine studiind, așa că am ales Literele. În introducerea volumului de scrieri “O să mori de foame!” am explicat cum am trăit această alegere”, spune Mihaela.

Așa cum spunea, mai sus, Mihaela a urmat Facultatea de Litere, studii post universitare în domeniul financiar-bancar și resurse umane, apoi multe certificări obținute din interes pentru domeniile în care și-a dezvoltat competențe profesionale. „Am câteva programe de suflet, alese în momente definitorii din viața mea profesională. Când am ales să rămân în sistemul bancar am ales să mă pregătesc la Institutul Bancar Român care adusese certificări ale Chartered Institute şi ASEBUSS.  Când mi-am dat seama că o să-l părăsesc mi-am luat un răgaz de leadership creativ în programul Erisma al ERUDIO, dar mai ales când mi-am ales rolul în care mă văd oricând, cel de executive coach mi-am luat drumul specializării în școala creată de Sir John Whitmore, la Londra, Performance Consultants International”.

După cum era de așteptat privind studiile, Mihaela a urmat o carieră de 16 ani în domeniul bancar. „Cei 16 ani petrecuți în domeniul bancar nu au fost primii ani de muncă. Am terminat liceul în ‘87 când toata lumea primea repartiție și era la modă să câștigi bani și experiență încă din studenție. Așa că la BRD am ajuns dintr-un context complicat, atunci când nevoile mele și ale angajatorului s-au întâlnit într-un mod fericit. Nu am crezut că o să rămân în organizație. Între Shakespeare și sistemul bancar era o prăpastie peste care făceam șpagatul, metaforic vorbind, cu mare efort. Însă după bucuria de a lucra în clădirea de vis-a-vis de Biblioteca Națională (sediul vechi din strada Doamnei, București) către care traversam în fugă la terminarea programului de la bancă, au venit multe provocări.” Ceea ce i-a dat energie și satisfacție a fost o echipă tânără, un management deschis la minte și poveștile oamenilor (angajații băncii) pentru care punea lucruri la cale în prima structură de resurse umane. Și astfel s-a văzut creator de povești reale, după ce  le citise pe ale altora în romane de ficțiune, dar mai ales în biografiile marilor personalități ale lumii. Atunci avea șansa să scrie marilor bancheri ceea ce mai târziu s-a tradus în parcursuri de carieră.

„Parcursul meu profesional a fost unul mai mult decât clasic. Am pășit treaptă cu treaptă pe drumul însoțirii oamenilor din companie, am crescut împreună cu ei și sper că am contribuit cumva și la creșterea lor. M-am despărțit de organizație atunci când am simțit că industria își atinsese limita și eu aveam nevoie de o schimbare. Mi-a luat ceva timp să-mi clarific opțiunile de dezvoltare până când am realizat că a da viață propriilor idei riscând ceva sigur se cheamă antreprenoriat. Firul roșu al întregului parcurs este dorința de a face lucrurile în felul meu, bucurându-mă de tot ce este altfel și autentic, în relație cu oamenii”, descrie Mihaela parcursul său profesional.

Mihaela Feodorof. Foto: arhiva personală

Din domeniul bancar direct la antreprenoriat cu copii

Linia de business dedicată identificării și dezvoltării potențialului copiilor s-a născut firesc, continuând natural conceputul de creștere continuă a omului adult. „Mi-am dorit să creez un spațiu în care orice persoană să-și conștientizeze și antreneze potențialul de dezvoltare. Să se descopere și alături de noi să-și poată atinge obiectivele. Business-ul are două linii: cea dedicată copiilor care poartă și numele companiei, și cadrul în care profesioniștii maturi se repoziționează, reinventează și își găsesc echilibrul personal-profesional, Performanceway.”

De ce copii? „Vă spun cu toată inima că numai accesând potențialul copiilor și asigurându-le o dezvoltare armonioasă, în acord cu nevoile și preferințele lor, ne putem uita la rezultate sustenabile în viața profesională și personală a adulților. Acesta este motivul pentru care nu m-am dat înapoi de la a lansa prima linie de business dedicată exclusiv assessmentului educațional al minorilor”, explică antreprenorul Mihaela Feodorof.

Unde suntem și spre ce ne îndreptăm

Cum este firesc într-o afacere, pornim de undeva de jos și aspirăm spre mari realizări și scopuri împlinite. „Ceea ce mi-am dorit de la lansarea celor două linii de business a fost să fiu în piață. Să ocup locul meritat, să creștem sănătos, organic, fără artificii care să producă volume în detrimentul calității serviciilor. Atât timp cât clienții vorbesc satisfăcuți de noi și ne recomandă, cât încrederea în echipă și modul în care lucrăm crește, consider că suntem pe drumul nostru. Idealuri avem, cine nu are? Sigur că mi-aș dori ca fiecare copil să beneficieze de evaluările noastre pe parcursul său educațional. Aș fi tare fericită dacă fiecare profesor s-ar documenta despre copiii cu care lucrează pe baza rapoartelor noastre. Un vis al meu, nu se știe pentru care viață, este ca profesioniștii care accesează cariera didactică să fie asistați comportamental la începutul carierei și să primească periodic suport pentru a rămâne în nivelul de eficiență și dedicare necesar unui facilitator de proces. Îmi mai doresc ca fiecare om să se împlinească prin ceea ce face, să aibă grijă de el și oamenii din preajma lui pentru a da viață rolului profesional pe care îl joacă.”

Ce face antreprenorul Mihaela Feodorof la o oră de consiliere în carieră a copiilor, poate vă întrebați.  Ei bine, de reținut este că procesul pus la punct pentru minori este mai amănunțit. Consilierea este parte din sesiunea de feedback, ca o ultimă etapă a procesului. Ea are loc având la bază atât situația educațională și familială a copilului sau tânărului cât și rezultatele evaluărilor pe care acesta le-a parcurs. Fiecare instrument de evaluare aplicat generează redactarea unui raport amănunțit care este discutat și analizat în detaliu împreună cu beneficiarul și familia, concluziile înglobând și un plan de dezvoltare.

În ceea ce privește activitatea cu adulții profesioniști, regăsită în linia de business Performanceway, aici procesul de dezvoltare prin executive coaching, sau cele specifice companiilor, înglobează și consilierea. Susținerea cu soluții sau analiza oportunităților este o etapă absolut necesară în consiliere şi dezvoltare.

Când vine vorba despre modele de urmat, Mihaela Feodorof spune că a întâlnit mai mulți. Aceasta îi numește „oameni de intersecție”. Și explică și de ce îi numește așa. „ei sunt oamenii mulțumită cărora ai ales, la o răscruce, drumul care ți-a fost mai potrivit. Calitățile oamenilor pe care îi păstrezi în memorie ca fiindu-ți călăuze sunt cele la care, cred eu, lucrezi toată viața. Unul din sfaturile de care-mi amintesc în varii situații este “să ai grijă la măsura compromisurilor pe care le faci în viață”. Apoi un alt gând care mă ghidează este acela că este mult mai greu să faci un bine, pe când răul se produce ușor. Nu sunt doar vorbe goale sau inspiraționale, am credință că fiecare ne suntem datori cu un moment de răgaz înainte de a rosti o vorbă, de a judeca pe cineva. Îmi place mult modul în care scriitoarea Ileana Vulpescu a sintetizat această pornire omenească în ultimul său roman: “nu știi în ce rană nimerești cu un cuvânt”. Să pui în câteva vorbe atâta adevăr la vârsta de 85 de ani cred că este un moment magic.” Astfel de clipe păstrează în memoria sa.

Când vine vorba despre inspirație, motto și recreație, Mihaela Feodorof alege din scrierile lecturate. „Una dintre cărţile mele de căpătâi, este viața lui Michelangelo Buonarroti scrisă de Irving Stone în volumul “Agonie și extaz”. Mă copleșește de fiecare dată când recitesc textul, măreția actului artistic simțit de acesta încă din copilărie, pasiunea cu care și-a hrănit determinarea și trăirile transpuse în opera lui. Mă regăsesc total în citatul său “Marele pericol pentru cei mai mulți dintre noi, nu este că țintim prea sus și eşuăm, ci că țintim prea jos și reuşim” și îmi place să cred că fiecare ne suntem datori în această viață măcar cu o astfel de încercare. Aceea de a ne depăși limitele.”

O întrebare aparent simplă, ce sfaturi are antreprenoarea pentru noi, răspunde foarte clar și răspicat: „Cine sunt eu să dau sfaturi?” Poate să împărtășească din propriile greșeli, spune ea, „poate așa alții le vor ocoli. Mi se pare însă important să te gândești la profilul antreprenorului și să cauți în tine elementele care îl definesc. Independența, curajul, determinarea, creativitatea. Esența acestui mod de viață în care rolurile profesionale se împlinesc cu cine ești tu se transpune în serviciile, produsele sau ideile care prind contur.”

Recommended Posts
Oana-IPPPetrisor Grindeanu