„Dacă a trebuit să lucrez pe șantier, am făcut-o fără niciun regret. Știam că este doar o etapă în drumul evoluției mele” – Mădălin Măncilă

Urmărind parcursul profesional al lui Mădălin Măncilă, ne-am gândit la vechiul proverb „Munca înnobilează pe om”. Sigur, gura lumii spune că societatea nu mai are nevoie de nobili, așa că traducem și adaptăm pentru anul 2016: „Munca te învață și, la un loc cu inteligența, te ridică acolo unde meriți”. Primul său serviciu, în urmă cu mulți ani, a fost de vânzător de cărți la o tarabă. Apoi a fost, printre altele, ospătar, brutar, muncitor pe șantier. Exact ca într-un film american despre succes, Mădălin Măncilă a pornit de foarte jos și s-a ridicat prin muncă și forțele proprii, ajungând ca astăzi să se lege de numele său dezvoltarea a trei puternice branduri din turism. Pe cartea sa de vizită scrie acum marketing & development director, speaker la conferințe de marketing, coorganizator al unei conferințe de digital travel. Între timp, face și consultanță, scrie pe blogul său, caută și identifică tot felul de oportunități.

Mădălin Măncilă. Foto: Dragoș Asaftei
Mădălin Măncilă. Foto: Dragoș Asaftei

Mădălin Măncilă se consideră un tip al contrastelor, „mereu surprinzător”, pentru că, încă din copilărie, și-a croit drumul făcând doar ceea ce îl făcea fericit. De multe ori, spre disperarea familiei sale. De exemplu, după ce a învățat în clasele V-VIII în cel mai prestigios Colegiu din Ploiești, a hotărât să urmeze Liceul Sportiv, unul dintre cele mai slab cotate licee din oraș. „Și asta pentru că iubeam handbalul și voiam să trăiesc fericirea acestui sport în fiecare zi.

După cei patru ani petrecuți într-un liceu pe care părinții nu l-ar fi ales de bunăvoie pentru el, în clasa a XII-a a decis să meargă mai departe la ANEFS – Academia de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. Motiv pentru care s-a antrenat asiduu pentru probe, pe lângă antrenamentul oficial de zi cu zi, din liceu. Dar nu aduce anul ce aduce ceasul… Cu o lună înainte de examen, își surprinde – din nou – părinții cu decizia de a nu se prezenta la probe.

În pragul admiterii, Mădălin a avut o revelație: „Pur și simplu, nu mă vedeam profesor de sport.

Revelația l-a ținut pe bară un an, timp în care a muncit și s-a pregătit cu intensitate pentru Facultatea de Administrație Publică. „M-am pregătit cu atâta intensitate, încât am picat examenul cu brio… Iar pentru a evita furia – justificată, de altfel –, a părinților mei, m-am înscris la o facultate de drept privată.” Cum? Bazându-se pe talentul său de orator.

În general, în anii de școală a studiat doar ce îi făcea plăcere, „fără alte compromisuri”. Consideră că a fost mediocru ca elev, dar secretul succesului său ulterior – și al multora ca el – nu a stat în capacitatea de a asimila cunoștințe și note mari la toate materiile. „Am învățat că, dacă îți activezi inteligența în momentele-cheie, reușești să îți îndeplinești cu succes obiectivele. Ca în viață, de altfel :)”, spune el.

Totuși, de ce mediocru?… „Închipuie-ți că eu nu am luat Premiul I nici măcar în clasa I. Mă număram printre puținii care nu au purtat coroniță niciodată. Îmi amintesc și acum cum plângeam în curtea școlii pentru că nu înțelegeam de ce eram mereu în cealaltă jumătate. Atunci era o dramă pentru mine, mai târziu a devenit o motivație, iar acum, un obiectiv clar de a fi intotdeauna Numărul 1. Lucrez în continuare la asta!”, spune Mădălin, zâmbind, confirmând că adevărata sa școală nu s-a aflat între pereții unor clădiri, ci într-un altfel de spațiu: cel al leadershipului.

De la primele joburi – vânzător, ospătar, brutar, casier, muncitor pe șantier – la clădirea a trei branduri din turism

Precum vedeam în copilărie în filmele americane, eroul poveștii noastre de astăzi a pornit de jos, foarte de jos, într-un moment în care clasa de mijloc românească încă vedea o viață bună într-un serviciu stabil de opt ore din care ar fi preferabil să ieși direct la pensie – când „îți vine vremea”. Dar să vedem cum au arătat primele șase locuri de muncă ale lui Mădălin: vânzător de cărți la o tarabă din parcul central din Ploiești; ospătar, la o terasă la modă în acea perioadă; brutar – „Mai exact, făceam covrigi într-o brutărie clandestină și dubioasă…”; casier pe teren pentru un operator de cablu; vânzător de ziare într-o gheretă; muncitor pe șantier în Rafinăria de la Brazi. „Sunt un tip polivalent, nu?”, întreabă retoric Mădălin.

A muncit, a învățat, a sacrificat și sacrifică în continuare și astăzi foarte mult. Și și-a dorit mereu să se autodepășească. „Știam că, oricât de greu îmi este, fiecare experiență mă va ajuta să urc treaptă cu treaptă și să evoluez. În același timp, am știut să mă adaptez contextului respectiv, iar dacă a trebuit să lucrez pe șantier pentru a face rost de bani, am făcut-o fără niciun regret. Știam că este doar o etapă în drumul evoluției mele. Important este să îți dorești întotdeauna mai mult și, dacă mai și faci ceva în sensul ăsta, cu siguranță lucrurile vor merge în direcția cea bună.

Saltul la turism s-a produs cu totul întâmplător. „Când am ajuns în București, am locuit împreună cu câțiva prieteni care lucrau într-o agenție de turism. Inevitabil, am ajuns și eu în acea agenție și așa am luat microbul domeniului.

Plecând (tot) de jos, continuând cu dezvoltarea abilităților operaționale și urcând apoi spre zona de management, a avut parte de oportunități și experiențe care l-au ajutat în evoluția sa profesională. Așa a ajuns ca astăzi să aibă în spate peste zece ani de experiență în turism, timp în care s-a concentrat pe dezvoltarea a trei branduri puternice din turism: Happy Tour, Paravion și Prestige Tours.

Turismul, „pasiune pură”

De un an și jumătate, s-a alăturat echipei Accent Travel & Events, în calitate de Marketing & Development Director, unde se ocupă de operațiunile de marketing și dezvoltare ale companiei. „Am ales marketingul din pasiune, iar pasiunea asta mi-a dat o șansă importantă în a performa”, spune Mădălin, pentru care turismul reprezintă „pasiunea pură”. Nu se vede lucrând în alt domeniu și, chiar dacă nu obișnuiește să zică „niciodată”, crede că o parte din activitatea sa va avea întotdeauna legătură cu turismul. „Am încercat să aduc un suflu nou în industrie prin comunicarea mea, prin pasiune, prin dorința de a ajuta și eu puțin breasla. Ce e mai bun abia acum urmează!

Desigur, a fi în interiorul domeniului nu înseamnă neapărat că te și bucuri de toate avantajele lui. „Paradoxal jobului meu, călătoresc destul de puțin, și asta pentru că, înainte de toate, noi, cei din turism, trebuie să avem grijă de vacanțele clienților noștri”, spune Mădălin. În rest, se ocupă de foarte multe lucruri. Scrie pe blog, este marketing & development director în turism, speaker la conferințe de marketing, coorganizator al unei conferințe de digital travel, consultant pe marketing și dezvoltare, iar printre toate astea, caută și identifică oportunități. „Nu este ușor, și spun asta pentru că mă trezesc la 6:30 în fiecare dimineață, însă totul compensează cu pasiunea pe care o am pentru activitățile mele. Cât despre blog – www.madalinmancila.ro –, cât timp consider că am ceva de spus, voi spune. Este un hobby, locul în care nimeni nu mă poate cenzura și, mai ales, locul în care pot să ofer din experiența mea și altora.

Din experiența sa, împărtășită sau nu, au rezultat două mari realizări. „Satisfacții am avut destul de multe, iar faptul că am fost nominalizat trei ani consecutivi prin cei mai buni directori de marketing de către Revista Biz înseamnă foarte mult pentru mine și pentru munca mea. Trecând peste asta, consider că cea mai mare realizare a mea au fost oamenii. Sunt foarte fericit că am reușit să creez și să dezvolt echipe de marketing formate din oameni de pe băncile școlii, care acum au ajuns să lucreze la un nivel înalt. Faptul că am fost un mentor – sau un lider – pentru mulți dintre ei, reprezintă pentru mine cea mai mare realizare.

În opinia sa, turismul este un spațiu în care liderii pot crește în România. Sunt oameni care au dezvoltat businessuri foarte mari, care au construit echipe de zeci și sute de oameni, oameni pe care îi urmărește cu atenție dincolo de PR. „Sunt oameni de la care învăț și ce e bine și ce nu e bine. Încerc să structurez și să triez din experiența lor ceea ce se potrivește principiilor și valorilor mele.” Iar viitorul arată bine pentru domeniu, dezvoltându-se de la an la an.

Cu cât economia noastră va merge mai bine, cu atât va crește și apetitul românilor pentru vacanțe. Turismul reprezintă, cred, cea mai bună soluție antistres. Iar cât timp va exista o oarecare stabilitate economică și, mai ales, o stabilitate din punct de vedere al securității, cel puțin europene, turismul nu poate merge decât pe o pantă ascendentă. Eu sunt foarte optimist în sensul acesta”, conchide Mădălin.

Lecțiile pe care ți le dau viața și profesia

Sunt convins că am făcut foarte multe lucruri greșite până acum și probabil că încă voi mai face, însă ce îmi reproșez cel mai mult este că, uneori, nu m-am bătut suficient de mult pentru proiectele sau ideile în care credeam. Astăzi, însă, mă bat până la capăt”, spune el.

Pentru mine, aceasta este adevărata școală: leadershipul. Nu întâmplător am înșirat toate acele joburi de mai sus: fiecare dintre ele a reprezentat o experiență din care am învățat enorm. Am învățat să mă adaptez fiecărui profil, fiecărui caracter, fiecărei educații, etnii… Interesant este că am supraviețuit fiecărei experiențe. În fond, ce este leadershipul? Consider că un lider trebuie să aibă acea capacitate de a se adapta personalității fiecărui om din echipă, să îi conștientizeze potențialul, să îl ajute în dezvoltarea personală și profesională și să-l conducă spre succes. Atenție, nu să-i arate drumul; să-l conducă pe drumul către succes”, acel lucru pe care fiecare și-l definește prin obiectivele pe care și le propune, crede el.

O rețetă ar fi ceva foarte relativ, „exact ca fericirea”. „Oamenii pe care îi admir prin ceea ce transmit ei și prin percepția pe care reușesc să o creeze sunt în primul rând 100% dedicați proiectelor, sunt pasionați de ce fac, țintesc obiective îndrăznețe, se bucură de fiecare realizare indiferent de dimensiunea lor și împart din know how-ul lor (cunoștințele – n.red.) în scopul evoluției.

Învățămintele anilor lungi de muncă:

Să fac întotdeauna ceea ce îmi place, pentru că doar așa voi avea rezultatele cele mai bune.

Să mă lupt până la capăt pentru lucrurile în care cred.

Să nu mă opresc niciodată la jumătatea drumului.

Să învăț ceva din fiecare experiență.

Să mă dezvolt profesional în fiecare zi.

Recommended Posts
În armată. Foto: Ella MoroiuSursa foto: Terra Incognita