„Dacă tu nu pui suficient timp și efort în proiectul tău, altcineva o va face în locul tău” – Elena Ovreiu

Povestea pe care v-o spun astăzi este deosebită, diferită de ce vă scriu de obicei. E un exercițiu de concentrație pentru noi, cei care suntem atât de mici într-o lume atât de mare, cei care trebuie să fim atenți la poveste – mai ales că ne apropie de un subiect nu tocmai banal: imagistica medicală computațională. Nu vă speriați! Vă voi vorbi despre un om pe care îl admir. De la care înveți, în primă fază, că nu trebuie să-ți fie frică de nimic și că, din orice, te alegi cu lucruri care contribuie la dezvoltarea ta.

Elena Ovreiu. Foto: Arhiva personală

Elena Ovreiu. Foto: Arhiva personală

Pe Elena Ovreiu am cunoscut-o din întâmplare. Zâmbește frumos și, atunci când începe să-ți povestească despre drumul pe care și l-a ales, cu tot felul de căi întortocheate, te captivează. A studiat pe multe continente și a cunoscut foarte mulți oameni. Mai întâi, a mers la Singapore, la Nanyang Technological University, în 2009, unde a obținut o bursă pentru a-și realiza proiectul de diplomă ca student al Facultății de Electronică și Telecomunicații din București. Acolo, s-a lăsat inspirată de un renumit profesor israelian de origine română, Alfred Bruckstein, care i-a urmărit cu atenție parcursul și a încurajat-o să se întoarcă în țară, unde, astăzi, organizează împreună o școală de vară.

După absolvire, a optat pentru un doctorat în Franța, în Imagistică medicală computațională, la Institut National des Sciences Appliquées de Lyon. Este un domeniu situat la interfața dintre Matematică, Fizică, Informatică și Medicină, un procedeu care presupune simularea pe calculator a organelor corpului uman cu ajutorul ecuațiilor matematice, integrând atât date clinice despre pacient, cât și imagini obținute cu ajutorul tomografiei computerizate sau al rezonanței magnetice.

„Aplicațiile sunt enorme: de la vizualizarea organelor anatomice cu scopul de a diagnostica, trata și preveni, de a înțelege anumite patologii și cauzele lor, (…) de a îmbunătăți tehnici de tratare deja existente sau a propune altele noi, de a crea simulatoare chirugicale sau sisteme de asistare în timpul intervențiilor chirugicale”, explică Elena Ovreiu.

De pildă, „modelarea computațională” a unui organ se poate face pe mai multe niveluri, îmi explică Elena: se modelează anatomia organului respectiv, apoi nivelul molecular, și tot așa, până la nivel de ADN. Mai pe limba noastră, e ca o aplicație Google Maps pe care poți face zoom in și zoom out, în care poți avea atât imaginea holistică a pieselor organismului, cât și rețeaua de molecule sau conexiunile dintre acestea.

În timpul doctoratului, a făcut stagii de cercetare la universități din Israel și Columbia, apoi a ales să facă un postdoctorat în China. Dar în 2013 s-a întors în România, și asta pentru că aici simte că este locul ei.

Îmi spune că țara noastră e mediul perfect în care poate aplica ceea ce a învățat în străinătate, mai ales că, acum, Elena Ovreiu este lector universitar la Facultatea de Electronică și Telecomunicații din cadrul Politehnicii din București, unde predă un curs de software pentru aparatură medicală și pregătește un master în imagistică medicală computațională.

Printre rânduri, descifrez că fiecare zi o provoacă să-și aducă contribuția pentru a educa noua generație și, totodată, pentru a dezvolta comunitatea științifică din țară.

Cinci sfaturi pe care le dă tinerilor

Să studieze în străinătate: îi va ajuta atât în dezvoltarea profesională, cât și în cea personală.

Să învețe cât mai multe limbi străine, dar în primul rând engleza.

Să citească și să călătorească: îi va ajuta să-și deschidă orizonturile.

Să fie ambițioși și creativi.

Să gândească „în afara cutiei”.

Povestește relaxată; din când în când, schițează un zâmbet. Îmi spune că, în al treilea an de facultate, a făcut primul pas și s-a înarmat cu o doză sănătoasă de curaj, devenind parte din echipa de cercetare a unui profesor de la facultatea pe care a absolvit-o în țară. De atunci, a cunoscut oameni extraordinari care i-au influențat într-un fel sau altul traseul, oameni care i-au devenit modele în viață.

În munca cu studenții este foarte important să reușești să îi inspiri și să oferi modele, atât profesionale, cât și umane, ne spune. „Încerc să fac acest lucru atât prin școala de vară pe care o organizez, punându-i față în față cu personalități internaționale din domeniu, dar și invitând la cursul pe care îl predau câte un profesor din străinătate care să predea unul-două cursuri în locul meu”, povestește Elena Ovreiu.

Este drept, pe parcurs a trăit și dezamăgiri. Dar a știut întotdeauna unde să găsească motivația. Din punctul său de vedere, „a fi un lider bun înseamnă să conduci prin exemple, să iei în considerare diferite puncte de vedere, să fii suficient de curajos în a lua decizii, să ai abilitatea de a prioritiza”.

Cinci lecții învățate prin prisma meseriei

În primul rând, încrederea în partenerii de muncă, dar și în posibili investitori, cumpărători, furnizori, se construiește în timp.

Muncește cât de mult poți: dacă tu nu pui suficient de mult timp și efort în proiectul tău, altcineva o va face în locul tău.

Continuă să crezi în ideea ta și nu renunța din cauza pesimiștilor sau a dificultăților care intervin de-a lungul procesului.

Fii flexibil: dacă circumstanțele se modifică, trebuie să-ți adaptezi planul de business în acord cu noile cerințe.

Fii întotdeauna receptiv la oportunitățile care pot apărea în circumstanțe normale și, de cele mai multe ori, de la persoanele de la care te aștepți mai puțin.

Acum, Elena lucrează la un proiect care tocmai dă primele roade: SSIMA 2016, o școală internațională de tehnologie medicală. Reunește experți de top din toată lumea, specialiști de la universități de prestigiu, companii multinaționale active în domeniu și investitori privați cu interes în tehnologia medicală.

Cu toate că în România sistemul de sănătate se află acolo unde se află și ne luptăm cu niște probleme structurale, consider că este important să fim la curent cu ultimele tehnologii din domeniu”, spune Elena. La noi, tehnologia medicală se află la început, însă, la nivel internațional este de o importanță majoră, dovadă stând bugetele alocate de Uniunea Europeană acestui domeniu.

În opinia Elenei, România are potențial, având o populație educată în științele exacte. „În ultimii ani au fost înființate facultăți de inginerie medicală, așa că am putea deveni o destinație atractivă pentru departamentele de cercetare-dezvoltare ale multinaționalelor din domeniu.

Pregătirea specialiștilor în tehnologie medicală, facilitarea colaborărilor dintre mediul academic și cel privat, precum și dintre mediul academic românesc și universități de prestigiu din străinătate, reprezintă și ele obiective ale SSIMA, școală care este organizată în parteneriat cu Technion Israel Institute of Technology și Eindhoven University of Technology din Olanda.

Recommended Posts
Ruxandra Cesereanu. Foto: Cătălina FlămânzeanuAndreea Dumitru fb