Darts, sportul care contestă definițiile din dicționare, are discipoli în România. Cum au construit împreună o Federație și o echipă națională

Cel mai bun jucător al lumii și al tuturor timpurilor are 56 de ani, arată ca un bunic bonom, cu burtică, dar a câștigat peste 5 milioane de euro din acest sport. În plus, are peste 30 de ani de carieră în spate și mai poate duce ani buni. Are aceeași vârstă pe care o are Maradona. Imaginează-ți că „Butoiașul atomic” ar fi încă pe terenurile de fotbal și ar fi în continuare cel mai bun din lume. Sau că, în tenis, John McEnroe ar continua să joace tenis și ar șterge pe jos cu mai tinerii Djokovic, Murray, Federer sau Nadal. Sau că Mike Tyson, mai bătrân cu șase ani decât azi, ar domina încă ringurile de box, în loc să promoveze băuturi energizante în cluburile de noapte din București.

Campionatul European de Darts 2016, București. Foto: Federația Română de Darts
Campionatul European de Darts 2016, București. Foto: Federația Română de Darts

Ei, bine, există un sport unde toate astea se întâmplă. În darts, Phil Taylor e zeul dartboard-ului și al săgeților cu vârf de oțel, deși joacă din 1980. În câteva luni, împlinește 31 de ani de activitate în fața țintei împărțite în 20 de secțiuni numerotate. În prezent e doar al treilea în clasamentul mondial, dar, hei!, nici Messi nu a avut un an 2016 senzațional.

El este Phil Taylor, zeul dartboardului și al săgeților cu vârf de oțel. Dar povestea pe care o spunem astăzi nu este despre el, ci despre DARTS...
El este Phil Taylor, zeul dartboardului și al săgeților cu vârf de oțel. Dar povestea pe care o spunem astăzi nu este despre el, ci despre DARTS...

Apărut în 1860 în puburile englezești, darts a trecut greu la statutul de sport. Englezii, chiar cei care-l inventaseră, au contestat multă vreme calitatea sportivă a aruncatului cu săgeți la o țintă pe perete. „De ce n-ar fi și bridge-ul un sport, în cazul ăsta?”, s-au întrebat retoric britanicii. Cu toate criticile, însă, jocul apărut între norii de fum și aburii de alcool din pub a proliferat de-a lungul anilor și, în 2024, Comitetul Olimpic Internațional va anunța dacă darts-ul devine sau nu sport olimpic. Alături de el, pe lista de așteptare compania e selectă: squash, karate și baseball, printre altele.

Dartboard. Foto: Federația Română de Darts
Dartboard. Foto: Federația Română de Darts

După ce a trecut printr-o perioadă de relativă uitare în anii 80 și 90, darts-ul a revenit în forță, reinventat. A renunțat la alcool, fum de țigară și puburi, negându-și geneza, și a trecut la apă minerală, echipament profesionist și un cod de reguli mult mai strict. Astăzi, competițiile majore de darts sunt adevărate show-uri televizate de Eurosport, BBC Sports sau ESPN, cu un public fidel, pasionat și cu premii spectaculoase. Și nici nu-i mai pasă dacă unii îl consideră sport sau nu.

Darts-ul e prezent și în România, celebrele dartboards fiind o apariție comună în barurile din țara noastră încă de la începutul anilor 90, odată cu ieșirea din comunism. O mână de pasionați români a dus însă lucrurile și mai departe. De anul trecut, România se mândrește cu Federația Română de Darts, recunoscută ca atare de Ministerul Tineretului și Sportului, membră a Federației Mondiale de Darts, care numără 69 de membri.

A fost un proces anevoios, care a durat șapte ani, dar recompensele sunt pe măsură. România a organizat în 2010 primul Open Internațional, iar după doar patru ani a organizat Campionatul European de Darts. După succesul Europeanului din 2014, Federația Română de Darts a avut parte de o nouă reușită: a câștigat licitația pentru organizarea Campionatului Mondial din 2019, la București.

Cum a fost posibil? Povestește Andrei Dan, secretarul general al Federației Române de Darts.

Andrei Dan. Foto: Arhiva personală
Andrei Dan. Foto: Arhiva personală

„Am început să jucăm de distracție, la nivel de amatori. Am început să ne întâlnim în mai multe locații și eram mereu cam aceiași oameni și am zis: «Hai să facem asta în cadru organizat!». Am văzut modelul de afară. Am luat-o de la zero, ca să zic așa.

E un proces foarte anevoios. Recunoașterea ramurii sportive a durat foarte mult, au făcut ei două-trei vizionări la competițiile organizate de noi, apoi trebuie să organizezi un club sportiv care să aibă ca ramură sportivă darts. Asta a durat pentru noi cinci ani. După acest pas îți poți depune actele la Minister pentru a fi federație națională. După cinci ani am depus actele, am așteptat un răspuns, nu a venit, a trebuit să ne interesăm noi ce nu e în regulă cu actele alea. Am aflat neregulile, le-am pus la punct și, după alți doi ani, am reușit să facem federația. Șapte ani a durat, din 2008 până în 2015.

În tot acest timp, am evoluat foarte bine pe plan internațional, relația cu federația internațională a fost mult mai ok”, spune Andrei Dan, care este și arbitru de volei.

Echipa de Darts a României în 2014. Foto: Federația Română de Darts
Echipa de Darts a României în 2014. Foto: Federația Română de Darts

De altfel, mai toți din cei care au pus la punct Federația Română de Darts au legături cu lumea sportului.

„Sunt foarte mulți oameni în lumea darts-ului care au făcut parte din lumea asta, a sportului: cel care a înființat federația, George Peicea, a fost jucător de volei, vicepreședintele Federației, Vlad Popa, a făcut handbal de performanță la Steaua, eu tot așa, sunt arbitru de volei”, mai spune secretarul general al FRD.

Cu circa 200 de jucători profesioniști de darts în România, a apărut firesc și Naționala. Totodată, s-au pus bazele unui întreg sistem de competiții la nivel național și regional. Sistemul de punctaj e și el importat de la cei de afară și este alcătuit pe modelul celui din tenis. Sunt 14 cluburi profesioniste de darts în țară, deocamdată.

Darts Masters 2016. Foto: Federația Română de Darts
Darts Masters 2016. Foto: Federația Română de Darts

La noi sunt organizate competițiile și în cupe regionale – Ardeal, Muntenia, Moldova etc. – dar și competiții pe toată țara, la care se dau și premii mai mari și puncte mai multe în clasament. Ca să fii locul 1, trebuie să te califici în primul rând la Master, iar acolo e o competiție după sistemul Turneului Campionilor de la tenis, cu grupe, și așa iese campionul național. Masterul îl facem pe modelul Open-urilor Internaționale, pe scenă. Avem live streaming tot timpul pe pagina federației, pe Facebook.

De anul ăsta am introdus și un clasament pe cluburi, care este deocamdată experimental, că nu prea ai cum să monitorizezi un sport individual astfel.

Este exact ca la tenis, trebuie să faci același număr de puncte ca anul trecut, este bazat inclusiv pe punctele făcute la concursurile de anul trecut la concursurile viitoare de anul ăsta”, explică Andrei Dan.

Jucatori de Darts. Foto: Federația Română de Darts
Jucatori de Darts. Foto: Federația Română de Darts

Naționala de darts a României a reușit, la Europenele din acest an, din Olanda, să-și depășească cele mai bune performanțe din istorie, atât la masculin, cât și la feminin.

Mai exact, selecționata masculină a încheiat Campionatul European pe locul 21 din 32 posibile, în vreme ce echipa de feminin s-a clasat pe poziția a 16-a din cele 26 existente. La masculin, țara noastră s-a duelat în grupa sa cu Anglia, Cehia și Italia, fază pe care a încheiat-o pe locul doi, fiind surpriza plăcută din acel stadiu al competiției. De cealaltă parte, adversarele României la feminin au fost Lituania și Irlanda, conaționalele noastre clasându-se pe locul secund din grupa lor.

„Tocmai de-aia a fost și surpriza plăcută, că au reușit să se califice din grupe și la feminin. Am bătut de exemplu Cehia, care este o țară cu tradiție în darts. Totuși, este un sport individual.

Echipa de masculin e mai bine clasată decât cea feminină. E mai puțină concurență la feminin, dar sunt țări care au o tradiție mai mare. Olanda, Cehia, Țara Galilor, Scoția, cam tot ce vine din Marea Britanie. Și cam astea ar fi forțele pe plan mondial.

La European am fost în grupă cu Anglia, am ieșit pe locul 2, după ei.

Până acum nu trecuserăm niciodată de grupe la ambele categorii – feminin şi masculin. Cele mai bune rezultate pe plan internațional au fost două locuri trei obținute de Vlad Popa, la RIDO în 2011 și 2012. Altfel, am mai avut la open-uri internaționale jucători care au intrat în primii cinci. Am avut la un moment dat printre noi şi un triplu campion național, Daniel Racoveanu, la trei sporturi: aruncarea greutății, culturism și darts”, mai spune secretarul general al Federației.

Jucător la Campionatul European de Darts 2016, București. Foto: Federația Română de Darts
Jucător la Campionatul European de Darts 2016, București. Foto: Federația Română de Darts

La darts, un jucător atinge apogeul carierei după 35 de ani, povestește Andrei Dan. Așa se face că Phil Taylor e încă în topuri, la 56 de ani. „Explozia” vine târziu. Și tot așa se face că în naționala României sunt jucători și jucătoare cu vârste la care în orice alt sport ai mai putea fi cel mult analist TV sau chibiț.

„Jucătorii ajung să atingă vârful de formă undeva după 35 de ani. În competiție sunt momente destul de tensionate și ajungi să le faci față după multe concursuri, când ajungi să ai o stăpânire de sine destul de avansată”, explică Andrei Dan.

După epopeea cu recunoașterea federației de către Ministerul Tineretului și Sportului, pentru cei de la FRD urmează alte provocări. Vor să ajungă la cât mai mulți copii și să-i convingă să practice darts.

„Următorul pas este să dezvoltăm partea de copii și juniori. Am organizat cîteva competiții la copii și juniori, în unele școli unde am avut intrare, unde au fost deschiși profesorii, dar încercăm să organizăm un campionat de juniori, să atragem cât mai mulți.

Este un atu pentru copii și pentru învățarea aritmeticii, totul se bazează pe calcule, îți dezvolți mult partea asta. La unguri au acest sistem, matematică și darts, au ore interactive, încercăm să aplicăm asta și la noi”, susține Andrei Dan, care recunoaște că nu doar copiii sunt greu de atras spre darts, ci și adulții.

Premii la Campionatul European de Darts 2016, București. Foto: Federația Română de Darts
Premii la Campionatul European de Darts 2016, București. Foto: Federația Română de Darts

„Încercăm să atragem mai mulți jucători. Avem în jur de 200 de jucători profesioniști înscriși. La nivel de practicanți ai sportului avem peste 2000. Dar e destul de greu să-i aduci spre partea asta de competiții oficiale. Mulți oameni joacă în baruri, așa, dar chiar dacă le place și joacă din ce în ce mai mult, nu vin în competițiile mari că se gândesc că pierd din primul tur, se gândesc că joacă împotriva profesioniștilor. E destul de anevoios, s-a bazat mult acest drum pe voluntariat, pe pasiune. Dacă nu exista pasiunea, nu ajungeam aici.

Am organizat concursuri pentru persoane cu dizabilități, la Târgu Mureș, se fac în fiecare an. Cam asta e, încercăm să ne extindem în cât mai multe orașe. Organizăm concursuri în orașe unde nu s-a mai făcut, luăm legătura cu localuri de acolo, să organizeze competiții de casă, și așa, automat găsim jucători pe care putem să-i atragem în competiții oficiale.”

Procesul se anunță unul plin de obstacole. Să fii jucător profesionist de darts nu este ușor, asta și datorită faptului că trebuie să o faci, cel puțin la început, pe banii tăi.

„Federația se autofinanțează, în cele mai multe cazuri. Se plătesc cotizații, taxe de înscriere la competiții. Fiecare club își stabilește taxa de jucător, după cum e politica. Apoi e stabilită o taxă pe an către federație, pe care clubul o recuperează de la jucători. La competiții, taxa de înscriere de între 40 și 60 de lei. Se adaugă taxa anuală pe care o plătește fiecare club federației.

Poți să-ți asiguri din câștiguri o parte din cheltuieli, transportul, așa, dar în general sportivii își plătesc singuri deplasările, participările la competiții. Uite, la Mioveni, la Târgu Mureș, au reușit să obțină finanțări de la autoritățile locale, dar nu se întâmplă peste tot asta.”

Premianți la Festival 2016. Foto: Federația Română de Darts
Premianți la Festival 2016. Foto: Federația Română de Darts

Pe lângă problema banilor, un jucător profesionist de darts trebuie să știe că trebuie să dedice o parte importantă din timpul său antrenamentelor.

„Antrenamentele se fac și la nivel de club, dar în principiu individual. Un jucător de darts profesionist se antrenează minimum cinci ore pe zi. La nivelul nostru, dacă ajungi la două-trei ore pe zi, poți să faci față. Dar jucătorii profesioniști, din afară, se antrenează peste cinci ore pe zi”, susține Andrei Dan.

Chiar dacă darts-ul din România nu e o atracție pentru vedetele locale, o competiție desfășurată în țara noastră a adus o fostă legendă a lui Liverpool la București.

„Am avut un fost fotbalist de la Liverpool, Alan Kennedy, care a fost în România. A fost la o cupă organizată de unul din cluburile afiliate, la Berăria H. Povestea este că cei care au organizat acea competiție sunt fani Liverpool, merg și la meciuri acolo.

Premii și un dartboard. Foto: Federația Română de Darts
Premii și un dartboard. Foto: Federația Română de Darts

Noi am mai adus jucători internaționali celebri de darts. Urmărim să-l aducem pe Phil Taylor, cel mai mare jucător de darts din lume, englez, care chiar e prieten cu Ronnie O’Sullivan (campion celebru la snooker – n.red.).

Majoritatea străinilor care au fost aici, la prima ediție internațională, au fost impresionați de cum am organizat noi. Le-a plăcut ce am făcut, că am dat de la început premii destul de mari, că am găsit sponsori… Că asta iar e o parte anevoioasă în România, găsitul de sponsori, legea sponsorizării. Am avut parteneriate pe termen lung, s-au încheiat, acum trebuie să găsim altele… E greu. E greu și să intri în media. Deși am avut o finală de campionat național transmisă în direct, pe Sport.ro, iar semifinalele și finalele RIDO 2014 (Romanian International Darts Open – n.red.) au fost transmise în direct pe Eurosport”, spune secretarul general al FRD.

Festival 2016. Foto: Federația Română de Darts
Festival 2016. Foto: Federația Română de Darts

Conform DEX, sportul este o „activitate fizică a cărei practică presupune un antrenament metodic, respectarea anumitor reguli și a unei anumite discipline, având la bază elementul competitiv și urmărind obținerea de performanțe” sau „complex de exerciții fizice și de jocuri practicate în mod metodic, cu scopul de a dezvolta, de a întări și de a educa voința, curajul, inițiativa și disciplina”.

La fel ca snookerul, darts-ul contestă definițiile din dicționare. Nu e nevoie de „efort fizic” pentru a face sport. În sensul său larg, sportul nu e o definiție de dicționar, ci un fenomen mult mai vast, care are fanii săi, loialitățile sale tribale, inovația, curiozitatea și o amprentă culturală proprie. Are competiția de partea sa. Și priceperea. Antrenamentul, concentrarea, adrenalina… Să lăsăm, așadar, definițiile deoparte. De ce golful e sport doar pentru elanul luat la lovirea mingii și de ce bungee-jumping-ul nu e? Polemica nu se va sfârși acum, în orice caz.

Așa că, dacă ești în căutarea unei activități plăcute, competitive, pe care să o poți practica la orice vârstă și aproape oriunde, indiferent de condiția fizică, apucă-te de darts. La urma urmei, și legendele altor sporturi fac la fel, atunci când vor să simtă din nou gustul succeselor de altădată.

Mike Tyson joacă darts
Mike Tyson joacă darts
Recommended Posts
Donald Trump & Homer Simpson, în „Trumptastic Voyage” (2015). Declarația, cât se poate de reală, a fost făcută tot anul trecut.Copii la joacă