Cele mai avansate țări din punct de vedere digital, conform Indexului de Evoluție Digitală 2017

Au trecut doar 20 de ani de când Sergey Brin și Larry Page au înregistrat domeniul google.com și numai 10 ani de când Steve Jobs a urcat pe scenă în San Francisco și a prezentat iPhone. Și totuși, în această scurtă perioadă de timp, tehnologiile digitale au revoluționat lumea, după cum notează mai mulți specialiști în cadrul unui articol publicat pe site-ul Forumului Economic Mondial (World Economic Forum).

De la prezentarea Indexului Evoluției Digitale (Digital Evolution Index), în 2015, în Harvard Business Review (HBR), pentru observarea emergenței „planetei digitale” și a modului în care interacțiunile fizice — în comunicații, relațiile politice și sociale, comerț, media și divertisment — sunt înlocuite cu cele mediate prin mijloace digitale, au fost „identificate multe hotspot-uri în toată lumea în care aceste schimbări se petrec rapid și alte zone în care ritmul a încetinit”, explică Ravi Chaturvedi, director asociat la Universitatea Tufts din Statele Unite, Bhaskar Chakravorti, decan asociat principal în cadrul Fletcher School International Business & Finance al aceleiași universități, și Ajay Bhalla, președinte al Global Enterprise Risk and Security.

„Doi ani mai târziu, în funcție de locul în care trăim, continuăm să ne mișcăm la viteze diferite către planeta digitală”, au adăugat autorii care menționează că, „deși multe s-au schimbat din 2015”, există „blocaje” care au rămas „surprinzător de durabile”.

Autorii prezintă în articolul lor cinci caracteristici principale ale peisajului digital de astăzi.

Tehnologia digitală este din ce în ce mai prezentă și se răspândește rapid. „Există mai multe conexiuni mobile decât oameni pe planetă, iar mai multe persoane au acces la un telefon mobil decât la o toaletă. Circulația transfrontalieră a datelor transmise digital s-a diversificat, reprezentând mai mult de o treime din creșterea PIB-ului mondial în 2014, chiar dacă fluxul liber de bunuri și servicii și capitalul transfrontalier au scăzut în urma recesiunii din 2008”, arată cei trei autori. Aceștia amintesc însă că în timp ce din ce tot mai mulți oameni beneficiază de pe urma accesului la informații crește și riscul răspândirii pe scară largă a atacurilor cibernetice care au un impact din ce în ce mai larg de la an la an.

Jucătorii digitali dețin o putere de piață supradimensionată. „Pe baza prețurilor acțiunilor lor, la 6 iulie 2017, Apple, Alphabet, Microsoft, Amazon și Facebook erau cele cinci companii cele mai valoroase din lume. Cea mai valoroasă companie non-americană, pe locul 7, a fost gigantul e-commerce al Chinei, Alibaba Group. Cu produse care se bazează pe efectele rețelei, acești jucători se bucură de economii de scară și de o cotă de piață dominantă. Ei au resurse importante pentru inovare, având capacitatea de a accelera penetrarea și adoptarea de produse digitale”, notează cei trei autori.

Tehnologiile digitale sunt pe cale să schimbe viitorul în domeniul muncii. „Automatizarea, „big data” și inteligența artificială instituite prin aplicarea tehnologiilor digitale ar putea afecta 50% din economia mondială. Există atât nerăbdare, cât și îngrijorare cu privire la ceea ce se află de cealaltă parte a pragului ‘second machine age’ (referire la cartea ‘The Second Machine Age: Work, Progress, and Prosperity in a Time of Brilliant Technologies’ a autorilor Erik Brynjolfsson și Andrew McAfee — n.r.). Peste 1 miliard de locuri de muncă și 14,6 trilioane de dolari în salarii sunt automatizate prin tehnologia actuală, ceea ce ar putea deschide ușa către noi modalități de valorificare a energiei umane, dar și către înlocuirea locurilor de muncă de rutină și creșterea inegalităților sociale”, se mai arată în articolul publicat în 18 iulie.

Piețele digitale sunt inegale. „Politicile, reglementările și nivelurile de dezvoltare economică joacă un rol major în formarea industriei digitale și a atractivității acesteia pe piață. Cu cea mai mare populație de utilizatori de internet din lume — 721 milioane — China deține o piață digitală paralelă deoarece mulți dintre principalii jucători mondiali nu sunt prezenți în această regiune. India, cu cei 462 de milioane de utilizatori de internet, are o economie digitală care are, fără îndoială, cel mai mare potențial de piață pentru actorii globali; însă operează în mai multe limbi și se confruntă cu multiple provocări în materie de infrastructură, în ciuda faptului că guvernul a întreprins acțiuni importante cu efect pe piața digitală. Uniunea Europeană are 412 milioane de utilizatori de internet, însă piața sa este fragmentată; se află încă în procesul de creare a unei „piețe digitale unice”. În multe țări, numeroase site-uri sau companii digitale sunt blocate. În întreaga lume, accesul digital în sine este departe de a fi uniform — doar 50% din populația lumii are astăzi acces la internet”, precizează specialiștii pe site-ul World Economic Forum.

Comerțul digital trebuie să se mulțumească deocamdată cu banii lichizi. „Vânzările din activitatea de e-commerce cu amănuntul la nivel mondial este de așteptat să ajungă la 4 miliarde de dolari până în 2020, aproximativ dublu față de nivelul la care se află în prezent. Un obstacol major îl reprezintă persistența aderenței la numerar, care nu a fost înlocuit de alternativele digitale în ciuda nenumăratelor opțiuni. În 2013, 85% din tranzacțiile mondiale au fost în numerar. În timp ce Olanda, Franța, Suedia și Elveția se numără printre țările cel mai puțin dependente de numerar din lume, chiar și în zona euro 75% din plățile la punctul de vânzare sunt în numerar. Cea mai mare parte a lumii în curs de dezvoltare este în mare măsură dependentă de numerar; în Malaezia, Peru și Egipt, doar 1% din tranzacții nu sunt în numerar. Chiar și experimentul de demonetizare din India nu a întrerupt dependența mare de bani lichizi a țării. La cinci luni după ce țara a demonetizat 86% din moneda sa, retragerile de numerar au crescut cu 0,6% față de anul precedent”, notează cei trei autori.

Ei precizează că fiecare dintre aceste cinci caracteristici reprezintă atât părți bune cât și „provocări”, iar impactul lor variază în funcție de regiunea lumii.

În urma colaborării dintre Fletcher School din cadrul Universității Tufts și Mastercard a fost creat Indexul Evoluției Digitale 2017 (Digital Evolution Index — DEI), care analizează starea și ritmul de evoluție digitală în 60 de state, această evoluție fiind „rezultatul unei interacțiuni între patru factori, cu aproximativ 170 de indicatori”.

Prin măsurarea evoluției digitale a fiecărei țări și a ritmului de digitalizare înregistrat de-a lungul timpului, a fost creată o „hartă a planetei noastre digitale”, ce cuprinde țări încadrate în patru zone: cele care se evidențiază, foarte avansate din punct de vedere digital și care prezintă un ritm ridicat de digitalizare (Stand Out), cele care se bucură de un grad ridicat de avansare în domeniul digital însă ritmul în acest sens este unul încetinit (Stall Out), țările cu performanțe scăzute în stadiile actuale de digitalizare dar care evoluează rapid (Break Out) și statele care au un grad redus de digitalizare și un ritm lent de dezvoltare în acest sens.

Țările din prima categorie, foarte avansate din punct de vedere digital și care prezintă un ritm ridicat de digitalizare conduc în inovație evoluând eficient pe baza avantajelor pe care le dețin, după cum se notează în articol. Însă susținerea unui ritm constant de-a lungul timpului reprezintă o provocare deoarece extinderile conduse de inovare prezintă adesea dificultăți. „Pentru a rămâne în continuare în față, aceste țări trebuie să-și mențină motoarele de inovare turate la intensitate maximă și să genereze noi cereri, în caz contrar riscă să stagneze”, susțin autorii.

Statele din a doua categorie se bucură de un nivel ridicat de avansare digitală, dar prezintă un ritm lent. Cele cinci țări aflate în vârful clasamentului DEI 2017 — Norvegia, Suedia, Elveția, Danemarca și Finlanda — sunt toate în zona „Stall Out”, reflectând provocările ocazionate de creșterea susținută. Depășirea acestor „platouri digitale” necesită un efort pentru a se „reinventa”, pentru a „paria” pe o tehnologie digitală în expansiune și pentru a elimina impedimentele în ceea ce privește inovația.

Țările din penultima categorie prezintă rezultate modeste în ceea ce privește stadiile actuale ale digitalizării, însă evoluează rapid. Ritmul alert și tendința de creștere le poate face extrem de atractive pentru investitori. „Deseori trase înapoi de o infrastructură relativ fragilă și de o calitate instituțională sărăcăcioasă, statele din zona „Break Out” ar face bine să încurajeze îmbunătățirea instituților pentru a contribui la încurajarea și susținerea inovației”, subliniază specialiștii. În opinia lor, aceste țări „dețin potențialul de a deveni state din categoria „Stand Out”, China, Malaezia, Bolivia, Kenya și Rusia conducând acest grup”.

Statele din ultima categorie se confruntă cu provocări importante din cauza nivelului scăzut de digitalizare și a ritmului lent, existând cazuri în care unele dintre aceste țări chiar „dau înapoi” în ceea ce privește ritmul de digitalizare. Cea mai sigură modalitate de creștere a ritmului acestor state — unele dintre ele demonstrând o creativitate remarcabilă în ciuda lacunelor severe în ceea ce privește infrastructura, a constrângerilor instituționale și a nivelului scăzut al gradului de „sofisticare” a cererii din partea consumatorilor — este îmbunătățirea accesului la internet pe dispozitivele mobile, se mai arată în articol.

Două dintre cele mai importante economii ale lumii, Statele Unite și Germania, se situează la granița dintre primele două categorii, iar Japonia este și ea în vecinătate. „Este esențial ca acestea să recunoască riscurile de plafonare și să își îndrepte atenția către țările mai mici, cu un ritm mai ridicat, pentru a explora modul în care intervențiile politice ar putea fi eficiente pentru a împinge o țară într-o zonă de o mai mare competitivitate”, mai notează autorii.

În ceea ce privește Marea Britanie, ritmul său de digitalizare este mai accentuat în comparație cu celelalte state din UE.

Cea mai „interesantă” regiune din lume din punct de vedere digital este Asia, China și Malaezia fiind „exemplare”. „Ne așteptăm să asistăm la o creștere a numărului de investitori și a interesului antreprenorial în această zonă; este esențial ca instituțiile politice să fie stabile și să aibă un rol de sprijin”, subliniază autorii articolului.

India, o țară care a adoptat politici în sprijinul digitalizării, inclusiv campania „Digital India” și inițiative menite să stimuleze plățile digitale, „ar trebui să acorde atenție nivelului general scăzut de evoluție a țării” care poate „zădărnici” orice inițiativă”, după cum notează specialiștii.

În Africa, în timp ce cele două mai mari economii, Nigeria și Africa de Sud, rămân în zonele „Break Out” și respectiv „Watch Out”, Kenya a înregistrat un ritm „impresionant” prin „asamblarea unui ecosistem înfloritor”.

„Țările din America Latină au ocazia să învețe câteva lecții de la țările mai mici, cu ritm mai rapid, precum Columbia și Bolivia”, menționează cei trei autori care subliniază că este nevoie ca „un număr mai mare de inovatori digitali să recunoască faptul că politica publică este esențială pentru succesul economiei digitale”. „Țările cu sectoare digitale performante, cum ar fi cele din UE, au avut în mod obișnuit o politică puternică de implicare în vederea modelării economiilor digitale”, mai arată autorii în opinia cărora Statele Unite riscă să ajungă în categoria a doua, a statelor cu un ritm încetinit de digitalizare pe fondul „lipsei dezbaterii politice în privința economiei digitale”.

În concluzia articolului publicat în colaborare cu „Harvard Business Review”, se arată că economia digitală mondială se situează la „un prag în care oportunitatea și riscul stau în balans”, iar în cei numai doi ani de la publicarea ediției anterioare a „Indexului Evoluției Digitale” „multe lucruri s-au schimbat pe drumul către planeta digitală și multe limitatoare de viteză au fost doborâte pe parcurs”.

Recommended Posts
asistent-personalKim Vrânceanu